Materiale de construcție pentru renovarea clădirilor vechi

Materiale de construcție pentru renovarea clădirilor vechi

Clădirile vechi, indiferent dacă sunt edificii construite acum câteva decenii sau imobile din zone istorice, ridică provocări diferite față de un proiect modern. Structura, materialele originale și condițiile de exploatare din trecut influențează direct modul în care aceste clădiri trebuie reabilitate.

Alegerea unor materiale de construcție potrivite pentru renovarea clădirilor vechi nu este doar o decizie estetică, ci una care ține de siguranța structurii și de durabilitatea intervenției pe termen lung. O renovare grăbită, care sare peste etapa de evaluare, costă de obicei mai mult la a doua reparație decât ar fi costat o abordare corectă de la început.

În acest articol vei afla ce înseamnă o renovare sau restaurare făcută cu materiale adecvate, ce provocări tehnice apar frecvent la clădirile vechi și cum am aplicat aceste soluții la restaurarea Cazinoului din Constanța.

Nu orice material se potrivește la o clădire veche

Renovarea unei clădiri vechi presupune, în primul rând, o evaluare a stării structurii existente: tipul de zidărie, gradul de degradare, prezența fisurilor sau a infiltrațiilor.

Pe baza acestei evaluări, materialul nou trebuie ales astfel încât să se comporte asemănător cu cel original. O tencuială prea rigidă pe o zidărie tradițională, de exemplu, se dilată și reține umiditatea altfel decât materialul vechi, iar diferența asta, în timp, apare sub formă de fisuri noi. Compatibilitatea dintre vechi și nou nu e un detaliu tehnic minor, ci unul care diferențiază o renovare reușită de una care repetă aceleași probleme peste câțiva ani.

Scopul principal este restabilirea siguranței structurale și a performanței construcției, păstrând în același timp caracteristicile clădirii originale acolo unde este posibil. O soluție potrivită pentru renovare ține cont de:

  • compatibilitatea materialului nou cu structura și materialele existente
  • gradul real de degradare, stabilit printr-o evaluare tehnică inițială, nu doar vizuală
  • performanța tehnică necesară: rezistență, aderență, permeabilitate la vapori
  • capacitatea soluției de a fi adaptată pe măsură ce proiectul evoluează

Zidărie tradițională: soluții pentru echilibrul umidității în pereți

La clădirile construite din cărămidă plină sau alte materiale tradiționale, intervențiile trebuie realizate cu mortare și tencuieli compatibile, care permit structurii să respire și să reacționeze corect la variațiile de temperatură și umiditate.

Consolidare la clădirile cu risc seismic ridicat

Multe dintre clădirile construite înainte de actualele norme de proiectare seismică necesită lucrări de consolidare. În aceste situații, betoanele speciale, cu proprietăți tehnice adaptate reabilitării, sunt esențiale pentru siguranța structurii.

Fundații și subsoluri expuse infiltrațiilor

La multe construcții vechi, subsolul e punctul cel mai vulnerabil: ani de expunere la umiditate lasă urme greu de reparat cu o simplă hidroizolație de suprafață. În aceste cazuri, alegerea unui beton cu permeabilitate scăzută încă din faza de execuție a fundației sau a pereților de subsol previne problema, în loc să o mascheze temporar.

Cele trei situații apar rareori izolat. O clădire veche cu zidărie tradițională și risc seismic ridicat are nevoie, adesea, și de o soluție pentru infiltrațiile de la subsol, nu doar de una singură dintre ele.

Provocări tehnice frecvente în renovarea clădirilor vechi

Proiectele de renovare a clădirilor vechi ridică frecvent probleme pe care o construcție nouă nu le întâmpină: beton armat degradat de trecerea timpului, structuri metalice corodate, zidărie instabilă sau infiltrații acumulate în ani de expunere la umiditate.

La acestea se adaugă provocări de execuție: spații greu accesibile pentru turnarea betonului, piloți forați sau injectări în masa zidăriei pentru consolidare, și situații care se schimbă pe parcursul lucrărilor, pe măsură ce starea reală a structurii este descoperită în șantier.

Romcim-Materiale-de-construcție-pentru-renovarea-clădirilor-vechi-1.png
Romcim-Materiale-de-construcție-pentru-renovarea-clădirilor-vechi-2.png
Romcim-Materiale-de-construcție-pentru-renovarea-clădirilor-vechi-3.png

Greșeli frecvente în renovarea clădirilor vechi

Ignorarea cauzelor infiltrațiilor sau ale igrasiei

Aplicarea unor finisaje noi fără rezolvarea problemei de bază, precum infiltrațiile la subsol sau la fundație, duce frecvent la reapariția rapidă a degradărilor. E genul de greșeală care nu se vede imediat dar apare la prima ploaie serioasă de după recepția lucrării.

Lipsa unei evaluări tehnice inițiale a structurii

Renovarea fără o evaluare corectă a stării clădirii poate conduce la alegerea unor soluții insuficiente pentru nivelul real de degradare. La restaurarea Cazinoului din Constanța, tocmai o astfel de descoperire pe parcurs a extins lucrările de la 2-3 ani estimați inițial, la 5 ani.

De la lucrări curente la proiecte emblematice: restaurarea Cazinoului din Constanța

Restaurarea Cazinoului din Constanța, o clădire Art Nouveau inaugurată în 1910, ajunsă, în timp, într-o stare avansată de degradare. Între 2020 și 2025, am fost prezenți pe tot parcursul celor 5 ani de lucrări, cu soluții personalizate și vizite constante în șantier, pe măsură ce proiectul evolua.

Am livrat aproximativ 2.000 mc de betoane speciale precum LowHeatMaster (rezistență la agresiunea sulfaților din mediul marin), HydroMaster (permeabilitate scăzută), FoundationMaster (pentru fundații speciale), TimeMaster (priză controlată) și betoane torcretate (pentru consolidări locale), alături de aproximativ 300 de tone de ciment din gama CEVO, Romcim Ultra și Multibat, pentru zidărie și finisaje. Astăzi, Cazinoul a fost redat circuitului turistic și cultural al orașului.

 

Renovarea unei clădiri vechi începe cu înțelegerea construcției existente. Zidăria, fundațiile, structura și materialele originale au fiecare un rol în comportamentul clădirii, iar intervențiile noi trebuie gândite astfel încât să se integreze în acest ansamblu. De aceea, o soluție performantă nu este neapărat cea mai rigidă sau cea mai complexă, ci cea potrivită pentru situația concretă în care este utilizată.

Această abordare devine cu atât mai importantă atunci când lucrările evoluează pe măsură ce sunt descoperite noi probleme. Infiltrațiile, degradarea betonului, zidăria instabilă sau zonele care necesită consolidare pot schimba soluția de intervenție față de planul inițial. Materialele și metodele de execuție trebuie, în aceste cazuri, să poată răspunde unor cerințe care nu sunt întotdeauna vizibile înainte de începerea lucrărilor.

Restaurarea Cazinoului din Constanța este un exemplu relevant. Pe parcursul celor cinci ani de lucrări, soluțiile au fost adaptate etapelor și cerințelor proiectului, de la betoane speciale pentru fundații și elemente expuse mediului marin până la soluții pentru consolidări și lucrări de zidărie și finisaje. Rezultatul final arată că reabilitarea unei clădiri cu valoare istorică presupune mai mult decât refacerea aspectului exterior: presupune intervenții tehnice care să îi permită să fie utilizată din nou în condiții de siguranță și să își păstreze valoarea în timp.

Pentru proiectele de renovare, alegerea materialelor trebuie, așadar, să pornească de la clădirea care există deja, de la problemele identificate și de la ceea ce trebuie obținut prin intervenție. Iar cu cât aceste aspecte sunt analizate mai devreme, cu atât soluțiile pot fi mai bine adaptate proiectului și etapelor de execuție.